Eu sunt Padomen

Acum vreo 2 zile, Cipi isi tragea pe fata o caciula si zicea cu foc: eu sunt Padomen, sunt Padomen. Ne-am uitat unul la altul si initial am crezut ca e un alt cuvant inventat de ei. Ne-am dat seama despre ce e vorba cand, vazand ca nu intelegem, au facut precizarile: eu sunt Paidomen!
Ne-am amintit ca vazusera cu o saptamana inainte o parte din Spiderman iar printre secvente se numara si faza in care acesta isi tragea pe fata masca cu pricina.
Desenele animate sunt o realitate ca orice altceva din viata lor. Retin numele personajelor si chiar titlul desenelor fara ca noi sa il spunem. Personajele sunt atat de reale incat intr-o seara Cipi a vrut sa se roage pentru masinuta lui Rupert care fusese trimisa undeva departe de un spiridus rau.
In afara de faptul ca ne pufnit rasul imediat ce ne-am clarificat despre ce e vorba, am ramas interzisi si n-am stiut ce sa le spunem: sa nu se mai roage pentru prostii sau sa ne bucuram ca au observat o problema si au vrut sa faca ceva sa o repare. E o dilema foarte draguta si ne bucuram ca avem ocazia asta.